Am un amic, Gigi, care conduce o masina nu foarte puternica, nu foarte scumpa, dar „eye-catchy“. Într-o seara plicticoasa, stand noi la o vorba pe vesnicul Yahoo! Messenger ne punemde comun acord sa „iesim pe afara“. Minunat, îmi era o foame de înnebuneam si tot ce aveam în gand era o lipie de la „saormita iadului“ (Dr. Taberei).

Aproximativ 20 de minute trec pe nesimtite si Gigi este la mine în fata casei. Mergem mancam, apoi îi propun sa mergem la o cafenea de care tocmai aflasem. Nu apuc sa termin si sunt pus la punct scurt: „Mergem pe Magheru!“ Habar n-aveam ca e magherist... deci ma conformez cu resemnarea specifica ocupantului locului din dreapta.

Razoare… Academie… Stirbei… Vestitul monument „Cartof“, care nu înceteaza sa ma uimeasca de fiecare data cand trec pe langa el… DESTINATIE! Aici lucrurile iau o întorsa tura total diferita decat m-as fi asteptat. Gigi se dezbraca de hanorac si porneste caldura tin sa mentionez ca afara nu erau mai mult de 10 grade. Tac, ce as fi putut sa spun? Pana sa înteleg eu bine gestul, coboara geamul soferului. Gigi este genul de persoana careia nu îi place sa fie privita, drept urmare si-a instalat folii pe toate geamurile masinii, cu exceptia parbrizului (nimic anormal, veti spune, însa daca va ganditi ca în dreptul oglinzilor a decupat cate o bucatica pentru a putea vedea în stanga si în dreapta, începeti sa va faceti o idee). Îsi da scaunul mai pe spate decat de obicei, apoi îsi aranjeaza ceasul de la mana.

Într-un final mult asteptat intram pe Magheru. Un Porsche… un Ford Mustang… un Lambo Gallardo care trece în mare viteza pe langa noi. Ma blochez. Ma uit la Gigi al meu si sa nu îl recunosc. Înfumurat, un pic încruntat, cu o privire care parca te anunta ca daca faci un pas gresit scoate cutitul. Trunchiul aplecat asupra cotierei din mijloc, cu mana dreapta pe schimbator si mana stanga pe volan în dreptul orei 12. Privirea îi fuge în stanga si în dreapta de parca ar urmari ceva ce mie îmi scapa. Omu’ parea la vanatoare. În timp ce îsi aprinde o tigara îmi spune: „Vezi ca am o pereche de ochelari de soare în torpedou. Pune-ti-i la ochi“. „E 11 noaptea frate…“, îi spun cu un glas un pic în dubii. „E caterinca ma… pari mai interesant“. Refuz sa ma conformez. Mi se pare aberant. Ba nu, ridicol. Îl rog frumos sa ia o pozitie corecta de condus dar evident ca ma ignora. Mai mult, îmi spune: „Las’ ca vezi tu cum stau treburile pe aici“. Si am vazut... la fiecare tura data minim 3-4 masini ai caror soferi aveau aceasta pozitie „de smecher“! Un fel de show-off – mai mult sau mai putin…

Am trecut si pe langa un tip care conducea Matiz si avea aceasta pozitie. „Las-o naiba ma“ îmi zic în barba, destul cat sa-l fac atent si pe Gigi. Ok, pe unul într-o masina „de fite“, îl mai înteleg… e felul lui de a transmite lumii ca „e smecher, are bani, are masina, nu are viata“, dar într-un Matiz? Si baiat… „Astea sunt suferinte pe burta goala, sa mor io“, imi raspunde Gigi complice, aranjandu-si ochelarii de soare pe ochi.

Pana la urma si iesitul pe Magheru este o forma de socializare, ca si iesitul în club. Dand ture ai ocazia sa recunosti în ceilalti magheristi echivalentul personajelor din cluburi, fie ca e vorba de acesti „emo“ cu frezele lor ciudate si haine „funky“ care se drogheaza cu tot felul de prafuri, pastile si anestezic pentru caini, fie baietii cu burti si cefe, la o masa plina de pahare cu whisky care au venit la petrecere doar pentru ca gagicile lor asculta „haus“. Nu danseaza, nu se distreaza, în schimb se dau la glume cu chelneritele care paseaza masa de la una la alta pentru a scapa de ei. În rest, numai oameni normali, magheristi, care au iesit la agatat sau sa îsi expuna noua masina…


Pavel

Intra in comunitatea Auto Spot de pe Facebook