Longevitatea si buna functionare a unui motor tin de mai multi factori, insa primul ca importanta este uleiul. Acesta are rolul de a lubrifia componentele interne si a le mentine curate, de a preveni uzura, de a reduce frecarea, de a asigura economia de combustibil si de a proteja motorul impotriva coroziunii.
Uleiul de motor poate fi atat mineral (petrol), cat si obtinut prin sintetizarea chimica a altor materiale. De obicei moleculele petroliere ale uleiului de baza sunt legaturi lungi de carbon, sensibile la lovire, care slabesc in timp, schimband porprietatile uleiului. In cazul uleiurilor sintetice, moleculele sunt mai rezistente la lovire. In functie de abilitatea de a raspunde cerintelor noilor tehnologii, uleiurile sunt clasificate dupa standarde stabilite de Institutul American de Petrol si Society of Automotive Engineers. Cateva din aceste criterii sunt: Indicele de Vascozitate (IV); gradul SAE - in functie de care exista 11 clase ale vascozitatii unui ulei; Total Base Number (TBN) - care indica abilitatea uleiului de neutralizare a acizilor (de obicei TNB este intre 8 si 12); sistemul API - ce indica abilitatea uleiurilor de a raspunde cerintelor mai multor tipuri de motoare.
Pentru a preveni slabirea legaturilor moleculare este nevoie de
aditivi speciali, care ajuta la mentinerea vascozitatii uleiului, neutralizarea acizilor si protectia impotriva factorilor corozivi. Aditivii sunt polimeri sau compusi polimerici care scad rata la care uleiurile isi schimba vascozitatea in functie de temperatura.
Cea mai importanta proprietate a uleiurilor de motor este
vascozitatea, altfel spus rezistenta la scurgere. Aceasta variaza in functie de temperatura (scade la temperaturi mai ridicate) si este absolut necesar sa ramana in parametrii corecti pentru a proteja motorul la temperaturi inalte. Vascozitatea trebuie sa varieze cat mai putin pentru buna functionare a motorului.
Indicele de Vascozitate (IV) se obtine prin comparatia dintre vascozitatea uleiului la 40 de grade Celsius si cea de la 100 de grade. El arata gradul de variatie al vascozitatii uleiului: cu cat acesta este mai ridicat, cu atat variatia este mai mica si uleiul este mai performant. Vascozitatea se poate ameliora cu ajutorul aditivilor, care maresc gama temperaturilor la care uleiurile pot functiona.
Aditivii anticongelanti protejeaza uleiul la temperaturi joase, impiedicand solidificarea acestuia. Motorul se uzeaza cel mai repede din cauza ruperii peliculei de ulei dintre componente, lucru care se intampla din cauza vascozitatii prea mari a uleiului si a proastei sale circulatii. Capacitatea uleiului de a curge la temperaturi scazute si temperatura minima la care se produce curgerea sunt indicate de
punctul de picurare. Atunci cand temperatura scade, particulele de parafina existente in ulei cristalizeaza, ducand la cresterea rezistentei la curgere. Rolul aditivilor este acela de a impiedica unificarea cristalelor de parafina prin izolarea lor in parti microscopice. Aditivii anticongelanti se folosesc numai pentru uleiurile minerale, cele sintetice necontinand parafina si astfel putand opera la temperaturi oricat de joase.
Aditivii antiuzura adera la suprafetele metalice, formand o pelicula protectoare intre componente. Aceasta pelicula nu izoleaza complet metalele unele de altele, insa reduce cu mult uzura cauzata de contactele respective.
Aditivii inhibitori ai oxidarii limiteaza efectul temperaturilor inalte, care duc la arderea (oxidarea) uleiului. Motoarele diesel sunt cele mai expuse la efectele negative ale oxidarii: aparitia in camera de combustie a gazelor, acizilor si calaminei, care in combinatie cu apa corodeaza motorul.
Detergentii se adauga pentru inlaturarea depunerilor solide de pe componentele motorului. Arderea genereaza calamina care, daca este sedimentata pe pistoane, segmenti, supape si cilindri, micsoreaza transferul de caldura, circulatia uleiului si in final performantele motorului.
Aditivii dispersanti formeaza o suspensie ce previne formarea depunerilor in motor. Ei pastreaza uleiul curat, reziduurile din suspensie fiind inlaturate de filtrul de ulei.
Aditivii antispumanti contin silicon pentru prevenirea formarii bulelor de aer care, odata ajunse in componentele in miscare, se sparg si inlesnesc contactul dintre partile metalice, contribuind la uzura. Aditivii antispumanti impiedica formarea acestor bule, care se sparg imediat, inainte de a ajunge la piesele in miscare.
Aditivii pentru protejarea garniturilor previn atacarea garniturilor si semeringurilor din motoare. Aditivii impiedica dizolvarea, craparea sau strangerea garniturilor in contact cu uleiul si favorizeaza umflarea acestora, pentru o mai buna etansare.
Dispersantii de caldura ajuta la racirea motorului, pentru care uleiul este responsabil in proportie de aproximativ 40%. Antigelul raceste numai partea superioara a motorului, restul fiind racit de ulei. Aditivii ajuta la preluarea caldurii si disiparea sa prin intermediul baii de ulei.
In cele din urma, orice ulei se uzeaza din cauza contaminantilor, acumularilor chimice si elementelor abrazive. Sistemele de ventilatie ale motoarelor permit prafului infiltrarea in motor, iar frecarea componentelor produce particule mici de metal. Desi filtrele de aer micsoreaza cantitatea de praf care intra in motor iar filtrele de ulei mentin particulele care circula in motor la cantitati mici, praful nu poate fi niciodata eliminat complet. Mentinerea adecvata minimizeaza acumularea de elemente abrazive, oferind longevitate uleiurilor si, mai important, motorului.
Intra in comunitatea Auto Spot de pe Facebook
